Notă: acest studiu nu este corectat şi reprezintă forma iniţială a unui studiu din anii 2001. Intenţionez să public o carte despre maha-vidya, lăsaţi comments dacă sunteţi interesat de această idee.

SINTEZA INTRODUCTIVA - Scurt istoric al sistemului dasha - Maha -vidya
Introducere în mistica lui Sakti

Desi, actual, traditia saktismului este una dintre cele patru mari ramuri ale hinduismului (alaturi de visnuism, sivaism si tantrism), dintre toate cultele religioase din istoria Indiei, cultul lui Sakti este cu siguranta cel mai vechi. Cercetatorii moderni (non- sectari) indieni si occidentali sunt de acord asupra primordialei adorari a lui Sakti în India, considerata ca precedând destul de clar nu numai Veda ci si chiar sivaismul. Din studiul numeroaselor culte originale ale populatiei pre-ariene din India se desprinde unanim respectul ancestral pentru imaginea „sacra”, „suprema” a Marii Zeite (Mahadevi), „Mama Cosmica”, stapâna a vietii si a perioadelor acesteia (nasterea, dezvoltarea, maturitatea, etc.) si a mortii tuturor fiintelor însufletite, Puterea Feminina Divina în ale carei mâini stau destinele tuturor existentelor, Stapâna sexualitatii, a fertilitatii dar si a sacrificiului, renuntarii si distrugerii pasiunilor inferioare. De exemplu, cultul cel mai vechi din India sudica (unde predomina dialectul tamil), i se adreseaza Marii Mame a Zeilor, Ellamma (sau Yellamma ) ce prezinta o ambivalenta stranie, cel putin la prima vedere: ea este protectoarea nasterii, vindecatoarea bolilor, stapâna întelepciunii si initiatoarea în misterele sexuale (initiatoarele în aceste mistere erau personificate de acele femei numite devadasi, dansatoare „sacre” ce traiau în temple, devenite datorita degenerarii, prostituate) si totodata, ea se prezinta într-o ipostaza malefica, producând boli dezastroase (lepra, ciuma, malaria, etc.). Aceasta ambivalenta i-a determinat pe unii cercetatori occidentali (influentati de morala si teleologia religiei crestine), sa declare, din totala necunostinta de cauza, ca adoratorii lui Sakti se împart în doua grupe: magicienii albi, care practica asceza si meditatia având o orientare pozitiva (identificati cu daksinachara) si magicienii negri, care practica ritualuri sexuale si executa sacrificii umane în cinstea Marii Zeite), identificati, incorect, cu vamachara. Sacrificiile umane practicate în onoarea Zeitei (devi) nu indica decât, o data în plus, vechimea cultului lui Sakti, caci astfel de sacrificii umane au fost, preponderent, atributul societatilor agrare si nu au dobândit niciodata amploare în religiile post-vedice, cu exceptia mediilor tantrice, influentate timpuriu de reminiscentele „primitive” ale cultelor agrare (incluzând aici si canibalismul) specifice unor vechi secte religioase, scoase la periferia societatii odata cu aparitia culturii bazate pe Veda. Aceste sacrificii umane au continuat pâna în secolele XVII- XX în India nordica, iar în Nepal se realizau sacrificii umane în onoarea Zeitei Kankeshvari (o alta forma a lui Kankali - devi). În India, sacrificiile umane i se adresau atât lui Kali, cât si lui Chandika si Chamunda - devi, aceasta din urma celebrata în Sultanpur într-un centru special, unde, în secolul XIX, era numita si Mari Bhavani („Cea care produce Moartea”) iar în Punjab, unde era numita Marimai („Mama Mortii”) i se ofereau sapte „victime” din planul vegetal, animal si uman. Alte sacrificii umane, dedicate si consacrate cinstirii Zeitei Kali (sau lui Durga) sunt descrise în textul Kalika - Purana, opera dedicata integral Marii Puteri Cosmice Kali. Desigur ca aceste sacrificii sunt pentru noi practici deviante si condamnabile, reprobabile, provenite istoric din interpretarea neautorizata de catre falsi maestrii spirituali a unor pasaje din Tantra si Purana scrise în Shandhyabhasha, „codul sau limbajul secret” al tuturor scolilor de Tantra. Si de aici a rezultat proasta reputatie a scolilor Tantra, care, în cazul în care au practicat astfel de sacrificii umane nu au facut, decât odata în plus, dovada existentei fanatismului absolut în sectele indiene.
O alta imagine adesea asociata saktismului si care arunca la rândul ei o umbra, deloc neglijabila, asupra tantrismului, este cultul sexual sau „orgiac” (unii autori prefera termenul „orgiastic”, care de altfel este un sinonim pentru „orgiac”) celebrat de un barbat cu una sau mai multe femei, privite ca „încarnari” ale Zeitei (Devi). Daca Tantra Sakta, ca sistem filosofic, utiliza termeni cu o coloratura „sexuala” evidenta, pentru a oculta misterele practicilor spirituale, multi au vazut aici numai aspectul erotic, evident în lipsa unui dictionar pentru Shandhyabhasha si de aici a rezultat o predominanta a imaginilor erotice si sexuale în reprezentarea diferitelor practici auto-intitulate „tantrice”. În Occident mai ales, dar si în Orient, numele de Sakti este intim asociat ideii de senzualitate, erotism si sexualitate, trecându-se cu vederea faptul ca Sakti este privita de anumite sisteme antice ca fiind un Principiu Divin Ultim, echivalat cu Brahman (Dumnezeu) de catre Tantra - Yoga.
Traditia Sakta începe odata cu aparitia cultului Marii Zeite, în timp ce Tantra, ca sistem autonom se impune mai ales începând cu secolele II-IV d. Chr. si culmineaza în secolele XV-XVI. Textul Mahamayurividyarajni, datat în secolul IV d. Chr., arata ca tantrismul Buddhist (Vajrayana) era bine dezvoltat în India, mai ales ca Mahasiddha Saraha oferise deja texte Tantra, scrise în Shandhyabhasha, conform informatiilor traditionale. Cu siguranta însa ca tantrismul hindus, sub directa raspândire a tantrelor budiste, nu a facut decât sa reînvie traditia originara Sakta, îmbinând-o cu ample influente din Veda si sivaism, împrumutând din aceasta traditie originara numele date aspectelor Marii Mame Cosmice: Durga, Tara, Kali, Bhagavati, Ellamma, Mariyamma, Pidari (în India sudica); Devi, Mahadevi, Durga -Kali, Sarasvati, Annapurna, Chandi, Uma, Radha, Sati, Parvati, Lakshmi, Savitri, Siddhi, Riddhi, Kaumari, Shachi, Chaya, Vriddhi, Yami, Rati (dupa influentele provenite din Veda si Purana. Restrâns la început la doar câteva ipostaze în care era considerat o forma de celebrare a Marii Zeite a vegetatiei, cultul lui Sakti s-a dezvoltat puternic în rândul castelor inferioare si a erupt odata cu aparitia miscarii Tantra, influentând ulterior toate religiile majore (vedism, brahmanism, budism, jainism, hinduism, sivaism, visnuism), astazi fiind cunoscute câteva mii sau zeci de mii de aspecte ale lui Sakti, daca punem la socoteala faptul ca fiecare localitate indiana are mai multe divinitati feminine protectoare (cultul, originar în satele indiene, identifica spiritele protectoare feminine ce locuiesc în case cu Gramadevata). Numele de: Achyuta, Anantamati, Bhu, Dhriti, Gopi, Junuki, Krishna, Kshama, Lakshmi, Mahalakshmi, Mahasarasvati, Radha, date lui devi sunt recunoscute ca având rezonanta în traditia tantrica influentata de visnuism, în timp ce numele de: Agni - Durga, Ajita, Akshoba, Amba, Ambika, Bharati, Chamunda, Gauri, Ishvari, Kali, Kalika, Lalita, Maheshvari, date aceleiasi devi (numita, generic, Sakti) sunt recunoscute ca influente puternice din traditia Tantra -Shaiva. Adorarea lui Sakti nu se reduce deci la traditia Shakta - Tantra, unde are totusi rolul predominant, ci se regaseste în vastele sinteze din Shaiva - Tantra si în general, în toate formele tantrismului, fie el budist, hindus sau jain. Datorita multiplelor ipostaze ale lui Sakti, au aparut tot la fel de multe scoli traditionale, Sakti fiind astfel acceptata ca fiind egala cu si la fel de importanta ca si Siva. Traditia Shakta însa are un alt punct de vedere: ea afirma suprematia lui Sakti asupra lui Siva, considerat cel mult sotul ei.
Textul Saundarya - lahari (sutra 1), atribuit lui Sankaracharya, începe prin exaltarea lui Sakti: „Numai în uniune cu Sakti, Siva da nastere existentei, fara putere (Sakti) Siva este inert si nu poate desfasura miscarea de expansiune creatoare” (shivah shaktya yukto yadi bhavati shaktah prabhavitu na cedeva devo na khalu kushalah spanditumapi).
Un alt text tantric celebru, considerat sursa pentru ritualul lui Tripura Sundari, si anume Yoginihridaya (II,17-18), legându-se de termenul Spanda afirma ca „Forma expansiunii creatoare apartine Supremei Beatitudini (a lui Sakti)” (tanmayim paramanandananditam spandarupinim) într-un context care nu lasa loc nici unei îndoieli cu privire la legatura dintre Sakti si Siva (numai prin obtinerea uniunii identificatoare prin yoga cu acest cuplu, se poate accede la statutul de mantra- raja, indispensabil cunoasterii Stiintei Supreme- paravidya si a lui Paramasiva din Scoala Sri Vidya) .
Ni se poate reprosa faptul ca citam texte apartinând scolii Shakta pentru a exalta conceptul de Sakti, acest fapt nefiind suficient pentru a putea afirma importanta la fel de mare a acestuia în sivaism. Vom cita un text-sursa pentru miscarea religioasa din sudul Indiei numita Shaiva Siddhanta, scris în dialectul tamil (deci nu în sanscrita) si intitulat Tirumantiram (sectiunea IV, sutra 931): „Stapânul divin este asezat în litera-samânta a consoartei Lui, Doamna este asezata în litera-samânta a Stapânului ei. Când cele doua (sunete) sunt asezate în compozitia corecta, fiintele sfinte înteleg sensul interior”.
Înca din perioada în care cultul lui Sakti a aparut si pâna când ea s-a impus definitiv în religia hindusa, s-a simtit aproape permanent nevoia de a delimita cultul scolii Shakta de cultele scolilor Tantra, aceasta necesitate nefiind însa împlinita decât partial, odata cu aparitia mitului si dezvoltarea filozofiei Shakta despre Dasha Maha Vidya, Cele Zece Mari Puteri Cosmice Feminine Supreme. Ulterior, dupa mai bine de 1500 de ani de la aparitia acestui mit (sec. II d.Chr.), adica în secolul al XVI-lea, traditia Tantra - Shakta, realizând o sinteza între sivaism si tantrismul de origine Shakta, a formulat explicit sistemul traditional „secret” dasha maha vidya yoga. Aceasta situatie explica faptul ca unele dintre aceste Mari Puteri Cosmice Feminine sunt uneori necunoscute practic în anumite regiuni din India, în timp ce altele domina detasat traditia hindusa chiar si în zilele noastre, în ipostazele lor adorate pe larg sub numele de: Brahmani, Maheshvari, Kaumari, Vaishnavi, Varahi, Indrani, Chamunda (cele „Sapte Mame primordiale” sau Sapta- Matrika), Parvati, Gauri, Mahalakshmi, Sarasvati si Kali (cea mai cunoscuta Zeita în rândul populatiei majoritare din India), nemaivorbind de Durga, Mahadevi si Bhairavi, carora li se consacra masive festivitati populare anuale. Cele zece Mari Puteri Cosmice au fost considerate adesea simple zeite (devi) ceea ce nu este foarte corect. Pentru hindusi, ele sunt cele mai mari zeite (Mahadevi) existente în univers, fara actiunea carora chiar si fundamentala Trimurti nu ar avea cum sa existe în Manifestare. Tantra o adora deci pe Marea Zeita primordiala ca fiind forma supremului Dumnezeu în creatie si clasifica modalitatile cele mai secrete si mai rapide de identificare spirituala cu aceasta realitate imanenta si transcendenta (parasaktimaya) ca fiind dasha maha vidya, cele zece ipostaze sacre ale principiului feminin divin (Sakti tattva) sau cele zece personificari feminine ale celor zece cai ultra-rapide de evolutie spirituala si de obtinere a cunoasterii spirituale autentice si a adevarului ultim (Brahman). Numele acestor Mari Puteri Cosmice sunt, în ordine: 1.Kali; 2.Tara; 3. Tripura Sundari; 4. Bhuvaneshvari; 5.Tripura Bhairavi; 6. Chinnamasta; 7. Dhumavati; 8. Bagalamukhi; 9. Matangi; 10. Kamalatmika. Ele sunt privite ca aspecte uluitoare ale unicei Mame cosmice universale si au, fiecare în parte, o importanta cale sau modalitate de evocare în vederea evolutiei spirituale rapide catre Divin.
Multe scoli îsi declara cu emfaza apartenenta la acest sistem iar unele considera, în mod eronat, ca primul guru uman al fiecareia a fost cel care a revelat cele 10 Maha vidya. De fapt, aceste mahavidya exista explicit înca din perioada Vedelor, desi numele propriu-zis de mahavidya nu si l-au capatat decât odata cu dezvoltarea textelor Tantra. Dupa cum am afirmat anterior, unele nu sunt cunoscute sub titulatura din Tantra chiar si în India. În scrierile vedice, sunt recunoscute în special mahavidya corespunzatoare lui Kali, Bhuvaneshvari, Kamalatmika si Matangi, în timp ce scrierile tantra vorbesc mai ales despre Tripura Sundari, Tripura Bhairavi si Bagalamukhi, iar textele budismului tantric mentioneaza vidya lui Tara si Chinnamasta, în timp ce foarte putine texte din scoala Kaula expun vidya lui Dhumavati. În panteonul tantric actual, accesibil si celor neinitiati din India, apar în special numele de Kali, MahaKali, BhadraKali, Tripura Sundari, Bhuvaneshvari, Bhairavi, Tripura Bhairavi si Rajamatangi, în timp ce numele de Tara, Chinnamasta, Dhumavati, Bagalamukhi si Kamalatmika sunt mai putin sau chiar deloc cunoscute. Din punct de vedere istoric, exista dovezi ale adorarii tuturor celor 10 Mari Puteri Cosmice în întreaga Indie, cel putin daca se are în vedere multitudinea de aspecte pe care personalitatea fascinanta a fiecareia sau gigantica sfera de forta subtila le circumscrie simultan. De exemplu, numele lui Bagalamukhi, unul din rarele nume aproape necunoscute dintre cele 10 Mari Puteri Cosmice este tradus prin „Cea care are capul unui cocor”, desi, având în vedere originea etimologica si populara, am putea sa-l întelegem ca personificare a fortei ce produce vârtejurile, torentele de vânt sau furtunile puternice, personificate de obicei ca „entitati malefice sau distructive” (termenul bagala este astfel utilizat în Bombay). La fel, numele lui Dhumavati provine etimologic de la un substantiv desemnând fumul ca rezultat al impactului dintre o stare a aerului si foc si aproape direct, numele lui Matangi provine cuvântul sanscrit matanga, ce înseamna elefant (regal). Numele de Kamala înseamna „lotus”, iar cel de Tara înseamna „Stea”. Asadar, provenind etimologic de la cuvinte desemnând culori, astrii, lumi, acte sacrificiale, calitati divine, fenomene atmosferice sau cosmice, plante sau animale, fiinte sau entitati subtile, etc. numele celor 10 Mari Puteri Cosmice sunt cunoscute uneori mai putin în anumite regiuni din India, mai ales acolo unde dialectul bengali, tamil sau hindustani nu au preluat exact numele sanscrite originale. Cu toate acestea, nu trebuie sa reducem semnificatia acestor nume doar la un naturism pueril, pentru ca ideile si fenomenele care le-au generat au un simbolism cu totul special în Tantra. Actual, ca o consecinta directa a absorbtiei saktismului în hinduism, cele 10 Mari Puteri Cosmice sunt privite si adorate ca aspecte formale ale subtilei Durga în timpul lui Durga Puja, celebrata la nivel national sub denumirea Navaratri.
Trebuie stiut faptul ca toate zeitele existente ca aspecte clar delimitate (de ordinul zecilor de mii) în cultul religios din India sau din alte regiuni din Orient (Nepal, Tibet, Sri Lanka, Burma, Thailanda, Laos, Cambodgia, Indonezia, Champa, Vietnam, China, Coreea si Japonia, numite în principal din derivari ale numelor sanscrite Durga, Parameshvari, Mahishamardini (Mahishasuramardini), Mukteshvari, Yamuna, Ganga, Devi, Ishvari, Chamunda, Tarini, Dakini, Varahi (Vajravarahi), Shavari (o Dakini), Nairatma, Bhairavi, Chandi, Chandika, Uma, etc. sunt ipostaze ale uneia sau ale mai multor Mahavidya din traditia secreta Dasha - maha - vidya. Privind astfel lucrurile, din perspectiva sintezei tantrice, cultul acestor 10 Mari Puteri Cosmice este foarte diversificat; însa din punct de vedere strict al traditiei shakta, cultul lor este restrâns la numai zece ipostaze inegalabile ale Puterii Divine Supreme a lui Brahman. Recunoscutul Guru al traditiei Advaita - Vedanta, Sri Sankaracharya, este considerat întemeietorul Scolii Samayachara din traditia Tantra - Yoga, în special datorita atribuirii acestui Guru a celor doua texte tantrice: Saundarya - si Ananda - Lahari , compilate de obicei sub titlul de Saundaryalahari. Acest Guru a dezvaluit mai mult sau mai putin direct, în aceste doua texte, maretia câtorva dintre cele 10 Mahavidya, privite ca aspecte importante din Sri Vidya, calea adorarii lui Tripura Sundari. Datorita textului Yoni Tantra s-a tras concluzia ca, în Bengal cel putin, cele mai importante Mahavidya sunt Kali,Tara, Chinnamasta, Mahalakshmi (aspect al lui Kamalatmika), Matangi si Tripura Sundari. În conformitate cu textul Kaulavali Tantra, cele mai importante Mahavidya sunt Kali, Bagalamukhi, Kamalatmika, Tripura Bhairavi si Tara. Textul Yogini Tantra, precum si textele Kamakhya si Niruttara Tantra, afirma ca prima si cea mai importanta Mahavidya este Kali, de unde rezulta clar ca fiecare scoala a exaltat pozitia propriei Ishta-Devata, în încercarea de a o impune ca Suprema Divinitate (Paramadevata), aspect indezirabil Scolilor autentice.
Scoala Lingayata din sivaism, exponenta a gruparii Vira - Shaiva, este practic singura scoala ce identifica timpuriu, într-un singur principiu (tattva) cuplul Siva - Sakti. Actuala traditie a celor 10 mahavidya a fost influentata în sec. al XVI-lea de aceste idei din Vira - Shaiva, preluând concomitent sistemul de Tattva fie din Shaiva - siddhanta, fie din scolile Shaiva din Casmir, adaptând acest sistem la filozofia si practica din Kaulachara. Acest fapt a determinat direct impregnarea întregului sistem cu Samayachara, concomitent cu selectarea unor tehnici puternice din Kaulamarga, ceea ce a condus la inevitabila apartenenta a sistemului celor 10 Mari Puteri Cosmice la marea traditie Kundalini - Yoga. Dintr-un sistem oarecum simplificat, Dasha - maha - vidya - yoga, a devenit dupa sec. al XVI-lea o ramura complexa din Laya - Kundalini - Yoga, pastrata în secret în anumite scoli ferite de curiozitatea profanilor.
Actual, în Occident, multi „guru” predau Mahavidya dupa traducerile textelor indiene, însa în marea majoritate a cazurilor, unele bija - mantra ale acestor Mahavidya sunt predate gresit, datorita ignorantei totale a acestor pseudo- guru în domeniul limbii sanscrite si a limbii vedice (care a precedat sanscrita clasica si este considerata mult mai sacra si mai pura decât sanscrita), dar si datorita lipsei unei Initieri autentice în kundalini- yoga.Aceasta situatie este nu numai un fapt prevazut cu mult timp în urma de textele tantra, dar si o consecinta naturala a încercarii unora de a dezvalui pentru toti profanii niste vidya atât de importante cum sunt cele Zece Mari Puteri Cosmice
În sistemul traditional, fiecare mahavidya este identificata atât cu Marea Mama Cosmica Universala (maha jagadamba) cât si cu, simultan, propria Kundalini- Sakti, în diversele aspecte extrem de subtile ale acestei puteri latente. Vorbind despre aspectul matern universal, Swami Sivananda afirma ca: „Adorarea lui Sakti sau saktismul este una dintre cele mai vechi si mai raspândite religii din lume. Oricine, în aceasta lume, îsi doreste putere si oricui îi place sa posede putere. El este îmbatat de putere. El doreste sa-i domine pe ceilalti pin putere. Razboiul este rezultatul lacomiei sau setei de putere. Oamenii de stiinta sunt urmasii saktismului.”
„În realitate fiecare om în aceasta lume este un urmas al saktismului. Oamenii de stiinta spun acum ca totul este energie si ca aceasta energie este substratul fizic ultim al tuturor formelor de materie. Cei care urmeaza scoala de filozofie Sakta au spus acelasi lucru, cu mult timp înainte. Ei au spus de fapt, în plus, ca aceasta energie este o manifestare limitata a Infinitei Puteri Supreme a lui Maha Sakti.” Între acest doua pasaje exista o fraza semnificativa: „Cel care doreste sa-si dezvolte propria vointa si propria personalitate fermecatoare, este un urmas al saktismului.” Aceasta este esenta misticii saktismului.

În marea lor majoritate, textele traditionale sanscrite o descriu invariabil pe Sakti ca Energie, Putere, Forta, aspecte echivalente ale dinamicului, miscarii, dezvoltarii. Din influenta scoala Samkhya, a fost preluata notiunea de Prakriti, careia i-au fost atribuite noi caracteristici sau atribute ce o deplaseaza din dualism catre transcendenta.
Rezulta ca fiecare Mare Putere Cosmica dintre cele 10 maha vidya este în sine o maha - sakti, acest termen însemnând atât „putere cosmica gigantica” dar si „mare putere, aspect al energiei universale”. Pentru cei pretentiosi, trebuie precizat faptul ca termenul sanscrit sakti provine, etimologic, din radacina verbala „sak” („a fi capabil”, „a putea”, „a fi foarte puternic”) conjugata la timpul viitor (mai exact viitorul îndepartat sau viitorul unu în sanscrita) în forma sakta sau shakta, nume patronimic al diferitelor scoli de tantra consacrate lui Sakti. Trebuie facuta precizarea ca folosirea acestui nume este adesea originea termenului kula (lit. „familie”) dat, tot într-un sens patronimic, diferitelor scoli de tantra axate pe anticele traditii shakta si yoga. Un termen secret definind energia kundalini, a devenit cunoscut si în Occident datorita traducerilor autorizate (sau nu) ale unor texte precum Kaulavali Nirnaya Tantra, Kubjika Tantra, Kaularnava Tantra si Mahanirvana Tantra; termenul kula, la care ne referim, formeaza numele de „kula kundalini”, adaugat deja cunoscutului sakti. Termenul kuula înseamna „acoperita, ascunsa”, kundalini înseamna „cea care protejeaza” sau, în forma kuundalini, „cea încolacita, strânsa”, „contractata”, iar Sakti este aici „energie”. Kuula kundalini Sakti se traduce facil prin „energia încolacita ce ascunde prin acoperire” „calea regala a elefantilor” (rajamantangayana) sau sushumna nadi; kula kundalini înseamna „cea care protejeaza familia de puteri divine”, în acest caz fiind o referire la aspectul de mare putere cosmica din care se nasc toate puterile divine. Principala modalitate de evolutie spirituala pe aceasta cale a energiei este trezirea si ascensiunea controlata, completa, a lui kundalini (kuula - Sakti) prin sushumna nadi, prin identificarea acestei energii latente cu cele 10 mari aspecte ale puterii universale divine. Daca vom aborda toate textele, manualele si tratatele din sistemul kundalini yoga, ne vom confrunta întotdeauna cu universalitatea notiunii de sakti, mai ales datorita asocierii acestuia cu alte notiuni: para, apara, adya, chit, ananda, iccha, jnana, kriya, vyakta, vachaka, vachya, atma, jiva, kuula, mantra, maya, mahamaya, triguna, nirguna, sakala, nishkala, notiuni ce atesta saktismului în celelalte sisteme ce expun tantra-tattva. Sakti-vada sau „doctrina filosofica a puterii”, a influentat inclusiv miscari religioase si scoli recunoscute, cum sunt vira-shaiva si shaiva-siddhanta. Teoria lui Sakti-vada afirma ca Shiva, etern transcendent si lipsit de miscare si diviziuni (nishkala) este martorul actiunii dinamice a imanentei Sakti, cea plina de forta miscarii (sakala si sachala) si plina de diviziuni (kalaas), ideea e baza a acestei filozofii fiind doar aparent diametral opusa celei din shaiva- vada.
În textul Mahanirvana Tantra (IV, 9- 15), Sakti este identificata cu Suprema Prakriti (Para - Prakriti):
„Sri Sadasiva a spus: Asculta, O, Tu, cea care ai un destin plin de noroc, asupra motivelor pentru care Tu ar trebui sa fi adorata si despre modul în care individualul devine unit cu Brahman (9). Tu esti unica Para Prakriti a Sinelui Suprem Brahman, si din Tine s-a dezvoltat întregul Univers - O, Siva - Mama a lui (10). O, Gratioasa devi ! orice exista în aceasta lume, de lucruri care au sau nu miscare, de la Mahat pâna la un atom, îsi datoreaza propria origine si este dependent de Tine (11). Tu esti Originalul tuturor manifestarilor; Tu esti locul de nastere chiar si al Nostru (al Zeilor, n.tr.); Tu cunosti întreaga lume, totusi nimeni nu Te cunoaste (12)”.
Acelasi text tantric continua sa expuna principalele aspecte ale lui Sakti, ipostaze în care se recunosc cele Zece Mari Forte Cosmice, privite ca facând parte dintr-un sistem complex (Dasha Maha- vidya):
„Tu esti Kali, Tarini, Durga, Shodashi, Bhuvaneshvari, Dhumavati. Tu esti Bagala, Bhairavi si Chhinnamastaka. Tu esti Annapurna, Vagdevi, Kamalalaya. Tu esti Imaginea sau Întruparea tuturor Sakti si a tuturor Deva (13-14). Tu esti ambele, Subtilul si Grosierul, Manifestat si Ascuns, Lipsit de Forma si totusi cu forma. Cine Te poate întelege? (15).”
I se atribuie acestei Sakti atribute pe care Prakriti nu le-a detinut niciodata în mistica indiana înainte de sinteza sistemului Tantra. Ea chiar are capacitatea de a stapâni întregul Univers manifestat, lumile vizibile si invizibile. Inconstienta Prakriti, considerata în Samkya simpla baza a manifestarii materiale, devine în Tantra Para - Prakriti, Incomprehensibila si Inaccesibila, detinatoare a tuturor Puterilor Divine atât în imanenta cât si în transcendenta.
Traditia Dasha Maha - vidya nu este strict legata de cultul lui Sakti, mai ales ca influenta sistemului adorarii lui Sri Vidya s-a împletit cu vasta teorie si practica a scolilor Shaiva din Casmir. Aspectele lui Sakti au împrumutat simbolismul cifrei 3 din Shaiva:
„Ea are trei forme, vezi: Para Rupa pe care nimeni nu o cunoaste, Mantra Rupa care este forma Ei subtila si, în sfârsit, forma ei fizica descrisa în stotra dedicate Ei în Tantra Shastra si Purana”.
Împletirea dintre doctrina Shaiva si Shakta nu a fost doar o conlucrare (con)textuala sau un strict împrumut de simboluri religioase ci o necesitate ridicata de problematica practica (upasana) a adorarii devotionale. Indiferent de texte, este unanim recunoscut în Tantra faptul ca Siva si Sakti nu pot fi separati niciodata, desi anumite metode de evocare sau comuniune cu aspectele lor particulare implica diferentieri semnificative atât în plan mitic, cât si ritual.
„Sakti nu este niciodata adorata singura. Fiecare aspect al lui Sakti îsi are propriul Ei Bhairava si ambii sunt adorati împreuna. Fiecare Maha - vidya îsi are un Bhairava corespondent. Acelasi caz are loc cu Kula - devi ale Brahminilor din Casmir. Bhairava lui Rajya este Bhuteshvara, Bhairava lui Sharika este Vamadeva, Bhairava lui Jvala este Mahadeva si Bhairava lui Bala Tripura Sundari este Karneshvara. Similar, Shaiva nu o pot ignora pe consoarta lui Siva- Devi iar Shaiva si Shakta Upasana nu pot fi separate.”
Aspectele deosebite legate de mistica Shaiva au consolidat practicile legate de adorarea lui Sakti, mai ales prin transformarea aspectelor magice în aspecte legate de psihologia esoterica a practicilor rituale. Tantra nu poate exista în afara complexului de practici ce vizeaza interiorizarea ritualurilor, transformarea lor în metode de acces la nivele de constiinta supra-mundane, de unde aspectul implicit magic ce înconjoara si însufleteste textele legate de practica adorarii lui Sakti.
De exemplu, textul sanscrit „Devi Kavacha” (titlu pe care ne permitem sa-l traducem prin „Armura subtila obtinuta prin invocarea Zeitei”), abunda în pasaje oculte ce fac referiri la zone de proiectie a diferitelor aspecte invizibile în lumea noastra fizica, universul corporal si formal al practicantului devenind locul de fuziune cu energiile non-formale sau mai precis informale ale Zeitei. Dialogul este atribuit lui Brahma si înteleptului Markandeya, care dezbat aspectele de invocare a lui Devi în planul subtil, psiho-mental al practicantului. Desi nu are amploarea detaliilor specifice unei Tantra, Devi Kavacha este un text de baza în practica Shakta. Termenul sanscrit kavacha este si numele dat unei Bija- mantra secrete, atribuita lui Chandabhairavi. Asemanator, bija-mantra lui Kali este numita Kledana-bija asa cum bija-mantra lui Sarasvati este numita Vagbhava- bija. Este uimitor faptul ca instructiunile privitoare la Kavacha sunt transmise înca oral în cadrul succesiunilor initiatice, în timp ce multi practicanti vestici nici macar nu intuiesc importanta acestor aspecte practice.
>>> „Zeita reprezinta ceea ce este ascuns, secret, subtil si sensibil. Ea reprezinta ceea ce trebuie cautat si descoperit. Ca si cuvânt ea reprezinta atât învatarea cât si întelegerea lui. Ea este astfel puterea interioara care ghideaza. Ea reprezinta ceea ce trebuie cunoscut. Ceea ce noi trasam printr-o fascinatie interioara de a descoperi. Ea este misterul si totalitatea cunoasterii superioare care ne determina sa ne pierdem interesul în ceea ce mintea poate cunoaste, realitatea familiara a simturilor. Zeita ne conduce dincolo de ambientul cunoscutului si de domeniul timp-spatiului în secretele eternitatii-infinitatii.”

2.Originea si bazele istorice ale sistemului dasha-Maha-vidya-yoga.

Dupa cum stim deja, originea acestui sistem traditional secret este saktismul, datata cu aproximativ 4000 de ani î. Chr.; aparitia saktismului nu a însemnat însa aparitia simultana a sistemului dasha-Maha-vidya-yoga., ci originea acestuia trebuie gasita în a doua jumatate a mileniului II î. Chr. Bazele istorice ale acestui sistem sunt legate de redactarea Purana si a textelor Tantra: cca. 1300-500 î. Chr si, respectiv, cca. 200-700 d.Chr. Aceasta perioada de aproximativ 2000 de ani se continua pâna în sec. XVI-XVII (1501-1700) când are loc raspândirea traditiei adorarii celor 10 mari puteri cosmice. Exista doua surse autentice cu privire la mitologia saktismului în raport cu aparitia mitului celor 10 Mari Puteri Cosmice Aceste doua surse sunt I: textele: Devi- Bhagavata, Markandeya Purana, Devi- Mahatmya, Saundarya Lahari si Lalita - sahasranama (inclusa în Brahmanda Purana); II textele: Agni Purana, Garuda Purana, Shiva Purana. La aceste doua surse se pot adauga si alte texte(susceptibile de a fi fost însa influentate de textele amintite mai sus), adica putem vorbi despre a treia sursa autentica ( prin traditie) compusa din :III- textele: Yogini Tantra; Kamakhya Tantra, Niruttara -Tantra, Kalika Purana si Mahanirvana Tantra. Daca adaugam aici si a patra sursa, acest fapt i se datoreaza lui Swami Shivananda ce afirma: „Devi- sukta din Rig Veda, Shri- sukta, Durga- sukta, Bhu- sukta si Nila- sukta si upanisadele specifice shakta, cum sunt Tripuratapini Upanishad, Sitopanishad, Devi upanishad, Saubhagya-up., sarasvati-up., Bhavanopanishad, Bahvrichopanishad, etc. vorbesc emfatic despre aspectul de mama, al lui Dumnezeu’’. La acestea trebuie adaugata precizarea ca textul „Markandeya Purana contine o sectiune de sapte sute de versuri care sunt cunoscute ca Sapta-sati sau Chandi sau Devi Mahatmya. Este unul dintre cele mai faimoase texte religioase ale hindusilor . Ea este aproape egala cu Gita. Ea descrie într-o forma alegorica faptul ca în calea salvarii principalele obstacole sunt propriile noastre dorinte, mânia, pofta si ignoranta si noi le putem depasi prin Gratia Mamei Divine daca o adoram sincer.”
Însa doua ramân sursele mitului: una este de esenta shaiva- tantrica, cealalta , originala, de esenta Shakta. Prima, provenita din sivaism, explica toate cele 10 mari puteri cosmice Feminine ca fiind aspecte ale lui Parvati pe care Shiva i le dezvaluie acesteia în urma rugamintii ei, tema binecunoscuta în Agama si Tantra. Însa de aici rezulta ca Parvati nu ar fi cunoscut nici chiar Ea cele 10 mahavidya sau oare se doreste cu tot dinadinsul precizarea rolului lui Shiva în acest sistem­­? Oricare ar fi concluzia, din aceasta sursa autentica a rezultat asocierea dintre fiecare Mare putere cosmica si câte un aspect polar opus, masculin, apartinându-i lui Shiva, astfel încât se vorbeste adesea despre cuplurile cosmice Kali- Kala (respectiv MahaKali- Mahakala), Bhairavi- Bhairava, Bhuvaneshvari- Bhuvaneshvara, Sundari- Sundara, cupluri formate dupa modelul Sakti- Shiva. Din aceasta prima sursa rezulta ca Shiva le manifesta pe toate cele 10 Mari Puteri Cosmice, din sine însusi, sau din cuplul Shiva- Parvati. Totusi, desi esentiala, aceasta prima sursa a mitului, ce afirma, de exemplu, ca Bhuvaneshvari a tâsnit ca Energie a iubirii imanente în Creatie, din inima lui Paramashiva, umplând apoi Universul cu Maya, nu precizeaza deloc originea primordiala a acestor mituri.
Cea de-a doua sursa este cea din Sakti- Vada. Conform acestui mit (expus clar în Devi- bhagavata), Rudra Shiva era casatorit cu Sati, fiica lui Daksha- Prajapati. În urma refuzului lui Daksha de a-l invita pe Rudra la sacrificiul efectuat în cinstea tuturor celorlalti zei, Rudra îi interzice lui SATI sa mearga singura la sacrificiul îndeplinit de Daksha. „Daksha credea ca Shiva este un biet nebun si total nefolositor, în realitate, ca sot al fiicei sale (Sati), astfel încât Shiva nu a fost invitat. Sati, nerabdatoare, nu dorea sa piarda acest important eveniment social, si l-a întrebat pe Shiva daca el îi permite sa mearga acolo, chiar daca el nu fusese invitat. Shiva i-a refuzat cererea , neacordându-i permisiunea ceruta, si atunci, în mânia Ei , Sati si-a asumat forma teribila a lui Kali. Shiva, înspaimântat de aceasta teribila si înfricosatoare creatura, a încercat sa se refugieze, dar atunci Kali a umplut cele zece directii cu variantele (si mult mai teribilele) ei forme, cele 10 Mahavidya. Shiva, incapabil sa scape, s-a asezat si plin de mare teama, înfricosat, s-a uitat la Kali si a întrebat-o cine era ea si unde disparuse iubita lui- Sati. Ea i-a raspuns ca Ea era iubita lui, Sati, numai ca aceasta (Kali) este forma ei reala, forma pe care Ea si-a asumat-o pentru activitatile de creatie si distrugere. Iar corpul din care s-au nascut toate cele 10 mahavidya era Forma Ei ca zeitate universala. Ea i-a explicat lui Shiva ca si-a asumat frumoasa forma a lui Sati ca simpla recompensa oferita lui Shiva pentru austeritatile lui.” Din aceasta a doua sursa rezulta ca însusi Shiva nu cunostea cele 10 Mari Puteri Cosmice , pe care Sakti le manifesta într-un moment de mânie. Se pare ca acest mit vine din India sudica, în timp ce primul venea din India nordica.
Indiferent de originea lor, ambele mituri expun esenta mitului unic despre aparitia legendara a celor 10 Mahavidya, revelate fie de Shiva lui Parvati, printr-o initiere gradata, fie de catre Parvati (sau Sati) lui Shiva, printr-o initiere fulgeratoare, spontana si plina de forta. În general, scoala Kaula afirma ca primul Guru divin care a revelat si transmis cele 10 Mahavidya este Shri Kapala Bhairava, în timp ce Scoala Shakta afirma ca prima manifestare a principiului divin al Maestrului Spiritual este Shri Kapalini Bhairavi, numita si Shri Kaulini, uitata însa odata cu trecerea timpului de când ea a expus aceste cai, la începutul actualului ciclu cosmic (sau în precedenta satya-yuga). Acest guru feminin este specific numai traditiei tantra-yoga, care afirma în mod distinct ca Sakti este initiatoarea în misterele tantrismului, indiferent daca ea este numita Radha, Durga, Lakshmi, Sarasvati, Savitri, Parvati, Kali, Matangi, Bhairavi sau Bagalamukhi. Textul traditional Devi - archana contine 108 invocatii (mantra de tip purana) pentru 108 aspecte ale lui Sakti, fara a le cuprinde pe toate. Dintre cele 10 Mari Puteri Cosmice sunt numite exact Bhairavi, Matangi, Kamala (pentru Kamalatmika), MahaKali si Mahamaya (pentru Bhuvaneshvari), toate celelalte 103 aspecte apartinând desigur tuturor celor 10 Mahavidya. Cele 10 Mahavidya sunt considerate Divinitati Cardinale ale Universului (cele 8 directii cardinale principale, plus zenit si nadir). Cuvântul „dasha” înseamna „zece” si este considerat numarul succesului „obtinut dupa lupte crâncene”, „o combinatie a lui 1 cu 0, a constiintei (soarelui) cu infinitul (Ananta Tattva)”. În Veda, numarul 10 este numarul Omniprezentei Divine în Creatie, în Univers. Bazele istorice ale sistemului de care ne ocupam aici se asociaza cu metoda adorarii în evolutie a lui Kali si adesea nu este recunoscuta ordinea actuala (expusa anterior) ci una antica (bazata pe mitul lui Sati). În ciuda inegalitatii sau a raspândirii neuniforme si inegale a cultului celor 10 Mahavidya, fiecare dintre ele este considerata la fel de importanta ca si toate celelalte. Fiecare dintre ele este considerata o Cale unica în felul ei, o metoda de adorare mistica a Mamei Divine într-un anume aspect revelat. Fiecare dintre aceste cai are menirea de a conduce în final la o anumita realizare a lui Dumnezeu, însa realizarea este considerata desavârsita, completa în momentul finalizarii evolutiei pe toate aceste zece Cai.
Bazele istorice ale aparitiei acestui sistem se confunda uneori cu traditii Shaiva sau vaishnava. De fapt, dupa cum a remarcat Swami Shivananda, „Bazele Saktismului sunt Veda . Saktismul recunoaste ca unica sursa si autoritate (pramana) cu privire la problemele transcendentale sau imperceptibile prin simturi, cum ar fi natura lui Brahman, etc. Veda. Saktismul este numai Vedanta. Saktasii au aceiasi experienta spirituala ca si a vedantinului”. Ca o observatie necesara, sistemul Sakti vishishtadvaita afirma ca, în Universul macrocosmic, fiecare din cele doua principii (Siva si Sakti) nu exista independent unul de celalalt, pentru ca ne-am confrunta atunci, în cazul independentei lor, cu considerarea lui Sakti ca suprem Dumnezeu, în simultaneitate cu perceperea lui Shiva ca Suprem, desi diferit de Sakti, de unde ar rezulta esecul întelegerii aspectului spiritual esential unic, non-dual (advaita), ce-l desemneaza pe Dumnezeu cel „fara de secund” ca realitate ultima, unica si indivizibila. În viziunea acestui sistem tantra yoghin, cele doua principii (Tattva) polare, formeaza asa-numita „diada metafizica”, cu mentiunea clara ca în timpul disolutiei finale (mahapralaya) ambele principii sunt absorbite în cauza primordiala si transcendenta, numita uneori în textele tantra „cea de a 37-a Tattva”.
Ideea de baza a cultului din India dedicat lui Sakti în sistemul dasha mahavidya este urmatoarea: Sakti este reflexia (vimarsha) sau reflectarea supremului Divin (prakasha), iar Brahman, comparat metaforic cu un diamant urias, are ca zece fatete inseparabile cele 10 mahavidya. În afara acestei idei, orice referire la Sakti poate da nastere asocierii ei exclusive cu practicile sexualitatii magice, negative.
De fapt, trebuie sa descifram în Sakti însasi încarnarea transcendentei, altfel riscam sa aderam la culte magice ordinare. Exista numeroase dovezi, care atesta un adevar istoric: în lipsa unei initieri autentice, anumite secte cu caracter asa-zis tantric, au cazut în eroare practicând sacrificii exterioare (implicând victime umane) catre anumite zeite sau zei si care secte nu au înteles ca în Tantra, termenul de sacrificiu (yajna) se refera integral la o asceza launtrica si o purificare gradata a interiorului prin care sunt sacrificate pasiunile, viciile, dorintele impure, atasamentele, adica toate aspectele efemere ale ego-ului care de obicei limiteaza sau chiar împiedica autocunoasterea. Au existat de asemenea secte ale destrabalarii sexuale, în care orgiile colective o invocau pe Kali, Durga sau Bhairavi, lucruri obscure si iremediabil de justificat, prin care actuala intedictie existenta în scolile autentice de tantra din India desi le respinge, nu le poate sterge din istorie. Prin aceste sublinieri dorim sa precizam ca, spre deosebire de sectele profanilor si credintele ignorantilor, practicile yoga (si avem în vedere aici mai ales Caile celor 10 Mahavidya) au pus accent înca de la început pe înlocuirea sacrificiilor exterioare de orice forma )animale, umane, etc.) cu sacrificiul interior, spiritual (care exclude orice forma de vatamare a vietii). Eliade a expus în mod clar momentul istoric în care sacrificiul (yajna) a fost asociat si înlocuit de asceza (tapas). Baza oricarei metode tantrice o reprezinta efortul focalizat de disciplinare a eu-lui, în lipsa acestuia nefiind vorba de yoga.
Este momentul sa abordam problema initierii, considerata baza oricarei evolutii spirituale. Tantra, mai mult decât orice alta miscare filozofica, pune accent deosebit pe ritualul de initiere si pastreaza întotdeauna secretul acestei initieri. Este de la sine înteles faptul ca initierea în tainele lui Shiva- Sakti a ramas mai mereu secreta, considerându-se ca numai Initiatul poate avea acces la aspectele si realitatile spirituale subtile si obiective numai pentru el, care capata continut ideatic, practic si spiritual în experienta lui launtrica. Sa trecem acum la aspecte concrete legate de practica yoga în acest sistem.

3. Aspecte comune specifice tuturor celor 10 Mari Puteri Cosmice

1. Primul aspect comun este redat prin termenul Maha- Sakti si exprima simbolic faptul ca toate aceste 10 Mari Puteri Cosmice sunt energii gigantice si colosale Distincte ale aceluiasi Unic aspect primordial al energiei supreme (Para-Sakti) ce este emanata, de fapt, din constiinta Supremului Absolut (Parasamvid, Paramashiva) si prin care Dumnezeu manifesta Creatia, intrând în manifestare conform propriei atotputernicii si a propriei sale vointe (Iccha Sakti). Sursa a tuturor energiilor existente, fiecare Maha- Sakti are însa o anumita caracteristica ce o diferentiaza de toate celelalte, în timp ce toate formeaza, împreuna, sfera unica a energiei supreme divine (ParaSakti).
2. Al doilea aspect comun este redat prin termenul Matri sau Matrika („Mama”) a tuturor lumilor si energiilor specifice acestor lumi mai mult sau mai putin vizibile, numite generic „loka” („ceruri” sau planuri subtile ale diferitilor zei si zeite (devaloka) si a diferitelor categorii de fiinte). De exemplu, lumea fizica a celor care locuiesc pe planeta Terra se numeste mrityu-loka, „lumea muritorilor”, cu toate acestea nu toate cele 10 Mari Puteri Cosmice actioneaza la fel de mult sau preponderent în acest plan. Maha - Matrika - Devi sau „Marea Zeita Mama” este de fapt cel mai invocat aspect devotional din cultura Indiei.
3. Cel de-al treilea aspect este Aghorika - Sakti si un mit rar, prezentat sumar în Tripura - Tapini - Upanishad, povesteste cum cele 10 MPC au tâsnit la începutul Creatiei din Dumnezeu, care-si asumase „forma ferocitatii distructive” (numita adesea Kalagni Samhara Bhairava). Acest aspect este corelat cu de lipsa de teama pe care aspirantul sincer o dobândeste prin gratia acestor mahavidya, lipsa de teama ce provine prin depasirea ego-ului, gratie „Neînfricatului” Aghora Shiva, a carui putere specifica nimiceste rapid orice forma de egoism. Adeptii tantrici au format chiar si o scoala foarte dura, ale carei practici au rmas în mare parte secrete, grupare numita Aghora Tantra sau Aghorachara, al carei prim scop declarat este dobândirea starii de lipsa a temerii în fata mortii (mrityu), eveniment indispensabil oricarei evolutii spirituale autentice. Câteva dintre reprezentarile traditionale ale celor 10 mahavidya le prezinta pe acestea realizând cu una dintre mâini gestul Abhaya-mudra, care indica astfel trezirea initiatului la realitatile subtile prin cuvintele: „Nu-ti fie teama!”, gest care, în cazul puterilor divine este numit si Bhairava- mudra, prin care aspectul terifiant al fiecarei vidya îl protejeaza pe aspirant de atacurile si obstacolele exercitate de entitatile subtile malefice anihilând din radacina toate energiile malefie, otravite, specifice egoismului (acest aspect este de fapt o mostenire a magiei tantrice). Ca urmare a curajului pe care sadhaka îl manifesta în actiunile si încercarile initiatice prin care fiecare trece obligatoriu, cândva, fiecare dintre aceste vidya îi va oferi diferite daruri prezentate de obicei sub forma uluitoarelor puteri paranormale (siddhi) ce îi sunt trezite datorita gratiei manifestate de aceste siddha-vidya. Prin urmare, unele mahavidya sunt reprezentate realizând cu o alta mâna Varada-mudra, sau gestul de oferire a minunatelor daruri. Traditia afirma ca fiecare forma de a adora mahavidya a fost revelata de Dumnezeu unui întelept (maha-rishi) care, obtinând perfectiunea în acea vidya, a devenit un siddha-vidya, inplementând-o initiatic ulterior celorlalti discipoli. De regula se afirma ca toate bija-mantra celor 10 mahavidya sunt siddha-vidya, putând fi favorabile si abordabile oricui si de catre oricine. Totusi, fara o initiere autentica, ele pot deveni „dusmani” (inamici, distrugatori) (Ari-vidya), pe când initierea autentica (diksha) le face sa se manifeste ca „prieteni” (siddha-vidya). În general, vidya este numele generic dat unei mantra feminine, tantra recunoscând 64 de vidya principale, dintre care numai trei (ale lui Kali, Bhuvaneshvari si Kamalatmika) sunt considerate favorabile oricarui initiat, indiferent de momentul initierii sau al practicii. Se afirma ca, meditând imediat dupa initiere asupra unei mahavidya-bija-mantra, discipolul devine stralucitor precum un vidyadhara si „cântând armonios mantra” (prin rostire mentala) el amplifica înmiit mantra-Sakti, prin repetari succesive. Referitor la o a patra siddha-vidya (care îi corespunde lui Chinnamasta), tantra precizeaza explicit faptul ca ea este, de regula, „potrivnica” celor rai sau egoisti si devine prietena numai pentru acela care aspira sa devina un vidyadhara în vamachara. O a cincea siddha-vidya îi permite discipolului sa devina un mantrin perfect, gratie lui Mantrini, sau sa se identifice perfect cu propriul siddha-guru, putând sa trasmita si altora jnana-kanda si karma-kanda (referitoare la cunoasterea teoretica si metoda practica de evocare a unei mahavidya în care el a obtinut perfectiunea). Pentru aceste categorii este prescrisa respectarea tuturor cerintelor unui guru personal, cu mult curaj si fara teama de esec, inspirati de aghorika-Sakti. Referitor la celelate 5 mahavidya numite impropriu siddha-vidya, trebuie stiut ca ele devin astfel numai cu ocazia initierii realizate în anumite momente temporale, regula ce ar trebui aplicata tuturor celorlalte vidya de catre orice guru serios.